În Revista 22

În prozele foarte scurte care plonjează în cotidian prin intermediul unor dialoguri oarecare, într-un tren sau într-un autobuz, pe stradă sau printre blocuri, întâlnim concentrarea tipică autoarei asupra limbajului oamenilor simpli, care folosesc adesea clișee și ticuri și a căror existență banală și monotonă e recreată tocmai de felul în care vorbesc. Nu avem prozator contemporan mai atent și mai sensibil ca Gabriela Adameșteanu la limbaj, cel mai adesea al oamenilor loviți, victime ale sărăciei și ignoranței. Mai mult decât limbajul, înfățișarea și gesturile le sunt descrise cu precizie, textul căpătând astfel virtuți cinematografice.

Related products

Produs adăugat la favorite

Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor.
Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus.
Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.