în Observator cultural, nr. 1287

Conceput în spiritul colecției de biografii, romanul de față se bucură de paradoxalul succes specific acestui gen: deși extrem de aproape de personajul istoric a cărui intimitate este amănunțit explorată printr-o metodologie de un detectivism intransigent și o amplă cercetare documentară (articole, interviuri, corespondență, jurnale etc.), cartea își asumă în măsură absolută natura literară, intenția în primul rând estetică și pretenția unei lucrări fictive (cu toate că valoarea sa istorică și culturală nu poate fi contestată), iar acestea din urmă se observă atât în plan tematic și conceptual, cât mai ales în plan formal. Deosebit de ambițios, romanul tinde către niște obiective provocatoare: încorporarea, la nivelul narațiunii, a fondului filozofic blagian, iar, la nivel stilistic, a retoricii liricii acestuia, proiectarea de origine postmodernistă a unei arhitecturi metatextuale care să creeze o rețea de planuri de care aparțin, pe rând, personalitatea reală, protagonistul fictiv, vocea naratorială, autorul părtinitor și cercetătorul imparțial, enunțarea unor ipoteze teoretice și interpretative care se vor demonstrate și, după cum obișnuiește Florina Ilis, o expunere a contextului sociopolitic.