Remarcabil, în acest context, este modul cum proiectul condus de profesorii Andrei Corbea-Hoișie și Rudolf Gräf a reușit să valorizeze atât competențele profesionale ale fiecărui membru de echipă în parte – competențe certificate prin doctorate solide –, cât și pe cele transversale, ale epistemei românești în general. Deja faptul că proiectul a adus laolaltă cercetători din trei centre universitare – Iași, Cluj, Sibiu – este lăudabil în sine, știut fiind că universitățile românești se consumă, de regulă, în rivalități păguboase. Or, fie și numai prin caracterul său federativ, proiectul de față este un model de performanță academică.
