în Observator cultural, nr. 1174, 8 septembrie 2023

Autorul acestei spovedanii-mărturii și rememorări inspirate este un italian. Walter Bonatti (1930, Bergamo-2011, Roma) nu este nici cântăreț de operă, nici vedetă de film, nici fotbalist, cum sunt atâtea nume prestigioase în toate branșele menționate. Ci un simplu alpinist. Pe deasupra și jurnalist, fotograf, nu în ultimul rând un promotor asiduu al turismului montan, într-o lume și într-un timp în care mijloacele de locomoție se dezvoltau în ritm vertiginos. Cartea lui Bonatti, care a apărut în Italia în 1994, se deschide cu Primele ascensiuni, din 1948, și continuă preț de mulți ani, până la ultima relatare, din 1986. Relatările de-a fir a păr nu coincid și nu se suprapun cu cei 17 ani de urcat propriu-zis pe munte. Dar absolut toate cele povestite, cu avalanșe și clipe de groază, cu nopți geroase la mii de metri altitudine, cu un Crăciun pe Mont Blanc sau o escaladă solitară pe fațada nordică a a Matterhornului, iarna, ar putea părea aventuri ireale, dacă nu am ști sigur că au fost decupate din viața unui om. Pentru care muntele a fost propria viață. De meditat și de către cei care trag un pui de somn cu burta la soare. Cu un pahar de Cinzano gol pe măsuța alăturată.