în Observator cultural, nr. 1150

Romanul Prin celălalt capăt al telescopului are două mize importante: criza scriitorului care realizează că nu reușește să spună unele povești decât prin lentile disparate, asta dacă mai iese din impas, și cartografierea noii lumi a unor refugiați sirieni, ajunşi în 2016 pe insula Lesbos. Persistă senzația că asiști pe viu la evenimente, Alameddine reușind foarte bine să evite vocile suplimentare prin care ar fi putut filtra poveștile, lipsindu-le de aerul de autenticitate. Există un permanent du-te-vino între profunzime și superficialitate, iubire și infidelitate, indiferență și sacrificiu, dar și referințe mitologice (foarte importantă este cea legată de tebanul Tiresias, unul dintre rarele personaje transgender), momente importante din istoria Beirutului, considerații despre Războiul Civil libanez, secte religioase și familie. „Am să-ți scriu povestea în locul tău. Plonjez.”