Volumul Emanuelei Grama pornește de la teza de doctorat a autoarei susținută la Universitatea Michigan din Statele Unite. Reconstituirea istorică se amestecă aici cu ancheta socială, încât tonul academic se transformă – uneori în aceeași pagină – în relatare subiectivă de la locul faptei. Emanuela Grama iubește Bucureștiul și simți că o irită cei ce încearcă să-l fardeze convenabil, dintr-un patriotism de mucava sau, mai rău, să-și justifice păcate de neiertat comise din oportunism, din convingere ori din ticăloasă prostie, în anii ’50 sau mai târziu.
