pe omiedesemne.ro

Tatăl meu la izolare e un roman de un realism tulburător, scris cu răbdare și cu o acumulare treptată de emoții care își găsesc cumva climaxul în momentul liberării. Firește că reconstituirea faptelor e legată ombilical și de imaginația scriitorului, de puterea lui de a inventaria materialul rămas (Cu documentarea de familie mi-a fost cel mai greu, mărturisește autorul într-un interviu acordat lui Vasile Ernu) sau de a reconstitui dialogurile și de a le face să sune autentic (Aș fi avut nevoie să mă duc la bibliotecă, să mă uit la ziarele vremii, pentru limbajul oficial al timpului, dar bibliotecile erau închise. Am avut mare noroc cu cărțile din casă, însă cel mai mult a trebuit să mă bizui pe memorie, mărturisește Cristian Teodorescu în același interviu).