pe nesemnate.ro

Picioare de lotus (ed. Polirom, 2024) este un volum de proză scurtă foarte bun, unul dintre cele mai bune citite de mine în ultimii ani. Autorul reușește cu o mână de prozator înzestrat să atingă subtil, dar semnificativ, teme profunde, umane, ca singurătatea, tristețea, neîmplinirea, căutarea, obsesia, frica de moarte, lupta cu viața, dezamăgirea, într-o oarecare măsură chiar ratarea (mai deloc fericirea), și o face foarte bine, folosind mijloace de scriitor mare. Îmi place proza scurtă, și să o citesc, și să o scriu, iar volumul ăsta nou apărut mi-a dat, de la cap la coadă, senzația că citesc o traducere. O traducere dintr-un autor remarcabil. Sper ca volumul să aibă o traiectorie bună, așa cum merită.