Volumul de față aduce și o serie de documente referitoare la deținuții politici și la familiile acestora, documente care ajută cititorii să înțeleagă mai bine contextul istoric al relatărilor celor intervievați, pornind chiar de la cazul acestora. Interviurile sunt cutremurătoare. Sunt prezentate viețile unor oameni care au fost zdrobiți, pornind de la simpla legătură de rudenie cu „apropiați” pe care, în unele cazuri, nu i-au cunoscut. Sunt dese cazurile în care vorbim chiar de părinți, pe care autorii relatărilor i-au cunoscut târziu, uneori doar după finalizarea unor perioade lungi de detenție. Interviurile sunt conduse cu respectarea normelor metodologice și au fost pregătite pentru publicul larg astfel încât să fie parcurse într-un mod cât mai cursiv. Neputința, foamea și alte forme de suferință sunt cvasi-prezente în relatările celor care au fost intervievați. Volumul este o adevărată definiție pentru conceptul de reziliență, al cărui sens a fost golit de conținut în contextul unei repetări aproape nevrotice în ultimii ani. Sunt mărturii cutremurătoare ale unor persoane care au fost nevoie, mai mult ca alte categorii de cetățeni ai Republicii Socialiste România, să adopte o politică a duplicității (foarte bine reliefată în documentele suport, care întregesc mărturiile acestora). Regimul nu a reușit, însă, să le „aresteze” gândurile și simțirile pe care le-au putut exprima ulterior debutului procesului de democratizare, în decembrie 1989. Vieți în umbrele trecutului reprezintă un volum necesar în biblioteca oricărui român care urmărește să înțeleagă greutățile persoanelor din proximitatea celor care au avut curajul de a înfrunta regimul comunist din România. Volumul, alături de primul din această serie, întregește colecția apărută pe această temă la Editura Polirom. Nu putem încheia acest text fără a aminti cuvintele Aureliei Ștefănescu, una dintre persoanele intervievate – „Istoria aceasta face parte din noi. Și nu trebuie să o uităm”.
