pe alecart.ro

Acoperind aproape un sfert de secol (primele amintiri, aparținându-i lui Paul, sunt din 1983, „Prologul” e plasat în 2008), plimbându-ne din Oravița și Teicova prin lumea literară ieșeană, în fapt, românească (delicios și cât de adevărat surprinsă), prin Bucureștiul învăluit în miros de mititei, loc al unei străluciri ce coexistă cu cea mai cenușie mizerie și mai balcanică lipsă de căpătâi, revenind în locurile copilăriei, acum parcă încremenite în timp și fără niciun viitor, făcând salturi în bulversanta Americă, în lumea de mucava în care visurile se lovesc de o realitate la fel de cruntă și de tăioasă – deși atât de diferită de cea din țară -, Noapte bună, copii! e un adevărat tur de forță narativ, iar tematic amintește (cel puțin parțial) de Zaira lui Cătălin Dorian Florescu, cu toate diferențele temporale legate de perioada comunismului românesc.