pe adevarul.ro, 3 decembrie 2022

Cred că am început să-l scriu când am început să mă simt preocupat de problemele legate de dictatură, de ideologie, de mecanismele spălării pe creier, deci sunt mulți ani de când acumulez date istorice. Eu eram încă în România când am scris primele piese care aveau o conotație politică de denunțare a ceea ce numesc eu spălarea pe creier. Mă preocupă raportul dintre comunism și nazism, cele două mari ideologii toxice care au distrus mental secolul al XX-lea și ale căror influențe nefaste persistă și acum. Treptat, în tema acestor preocupări s-au înscris și alte teme, de pildă, mereu am fost interesat de destinul propriei mele familii în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, în contextul comunismului și al diverselor anexări de teritorii. (…) Modul în care este percepută drama comunistă în Occident, iarăși este un subiect care m-a preocupat, și în acest roman se topesc toate aceste fire pe fondul unei neliniști pe care o exprimă naratorul, care se simte cine este la sfârșit. Îi avertizez pe cei care citesc aceste rânduri că nu este un roman de tip eseistic, reflexiile pe care urmează să le extragă cititorul din această carte le va extrage din poveștile pe care le inventez, pornind de la fapte reale și care au și rolul unor fabule filosofice.