Femeia iubita nu e alta decit tarina Ecaterina a II-a (1729- 1796). Actiunea romanului se petrece, in acelasi timp, in doua epoci despartite prin doua sute de ani. Un tinar regizor sovietic lucreaza la un film despre tarina, in anii 1980-1990. Scenele legate de Ecaterina, devoratoarea de barbati si de onoruri (pentru ea, cu ocazia vizitei unui important diplomat strain, construieste Potemkin un intreg oras de butaforie, de unde cuvintul potemkiniada), se intretes cu cele din epoca Brejnev, in care traieste regizorul, intr-un apartament sordid, cu baie si bucatarie comuna, abandonat de iubite, probabil din cauza obsesiei lui pentru tarina. Cu toata cenzura, filmul se face. Asistam la turnarea lui, calatorind intre doua lumi. Dupa caderea comunismului, regizorul reia filmul in forma unui serial de televiziune, finantat de un oligarh de tranzitie, care ii impune scene de sex si de violenta. Mereu in cautarea versiunii ideale, regizorul se duce in Occident pe urmele tarinei, care, insotita de ultimul ei iubit, cu o generatie sau doua mai june, facuse o calatorie asemanatoare spre sfirsitul domniei. Regizorul se intilneste intimplator cu Eva, actrita est-germana (tarina era de origine germana), care interpretase rolul principal. Face cu ea filmul vietii lui. La propriu. Original si bine construit, romanul lui Andrei Makine.