in Ziarul de duminica

Tara cu un singur gras este dovada ca si cele mai complicate proiecte jurnalistice se pot realiza la un moment dat. Dupa ce m-am luptat ani in sir pentru a ajunge in Coreea de Nord, la intoarcere am vrut sa folosesc abolut tot ce am vazut, am simtit, am trait in tara familiei Kim. Asa ca am realizat un reportaj ( „Coreea de Nord, nimic de invidiat”) ce a rulat la TIFF si Astra Film, am scos un album foto Coreea de Nord, un lagar cit o tara. Cu citeva dintre fotografii am cistigat categoria Editorial non-pro la International Photography Awards, Los Angeles, 2012. Am adunat experientele nord-coreene in cartea Tara cu un singur gras, o carte care as vrea sa le arate tinerilor ce inseamna o dictatura si celor mai putin tineri sa le amintesca de perioada de dinainte de 1989. Uneori avem impresia ca raul nu se mai poate intoarce, insa, cind ma uit la politicienii nostri ma gindesc ca o noua dictatura nu e un scenariu chiar imposibil. Pentru mine vizita la Phenian a fost infricosatoare pentru ca mi s-a parut o calatorie in timp intr-o Romanie fara Revolutia din Decembrie.