pe bookaholic.ro

Cartile mele pornesc, de regula de la un loc, de la o imagine sau de la o voce care ma urmareste. In Libertatea de a iubi, imaginea a fost drumul lui Daanish catre casa, de la aeroportul din Karachi, scena care se intinde cam pe 30 de pagini. Asta a fost prima scena pe care am scris-o si apoi, foarte incet, am acumulat in jurul ei, ca o omida care inoada fire. Ma bazez si pe documentare, intr-o oarecare masura.
Pentru Libertatea de a iubi, documentarea a presupus sa cresc viermi de matase, pe care apoi i-am putut observa indeaproape, si sa fac vizite in atelierele unde se construiesc caroserii pentru autobuze, in Karachi si Lahore. Dar multe dintre informatiile pe care le-am acumulat nu au fost deloc necesare pentru a spune povestea, pentru ca mare parte din proces e sensorial si inconstient.