in Romania literara, nr. 28

Muntii Pamir, „acoperisul lumii”, de sub culmile carora ar fi pornit aheii spre Grecia, adapostesc dialecte si limbi persane (intre care tadjica) si un fond arhaic de basme ale caror structuri pot fi regasite in multe ramuri ale fondului indoeuropean. (…) Surprinzatoarele basme din Pamir, pe care le putem citi acum in excelenta traducere a iranistului Viorel Bageacu, unul dintre profesorii care au facut prestigiul Universitatii Bucuresti, reunesc toate aceste caracteristici.
Chiar si cei care au citit numai basme romanesti, in copilarie, vor tresari recunoscind personaje, intimplari, clisee familiare.