Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- Ioana GEANTA, Libraria Humanitas din Carrefour Felicia Iasi
- Dosar de presă
- 0 likes
- 255 views
Sint librar, citesc mult si divers, nu ma mai impresioneaza orice si imi pare rau. Dar citeodata mai straluceste cite o carte din raft, o carte despre care nu stiu nimic, dar care ma cheama dinauntru, ma hipnotizeaza, e ceva greu de descris, sa-i spunem, totusi, intuitie. Si aleg.
Astfel am ales intr-o zi Iubire pe o insula blestemata de Albert-Vasquez Figueroa. Nu va speriati de titlu, desi tinde sa sune cliseistic si siropos. Indraznesc sa afirm ca ce va recomand nu e chiar un roman de dragoste, ci o lectura exotica, o carte de aventura, presarata cu un strop de sentiment. Am simtit, citind aceasta carte, ca sint extrasa subtil din viata mea si asezata cu grija in alta lume. Atit de nuantat (fara sa cada in plictiseala lingvistica) este descris modul cum traiesc, ca intr-un paradis natural, citiva bastinasi din Insulele Canare si cum au venit oamenii civilizati peste ei, incit nici o secunda nu m-am indoit ca fac si eu parte din poveste. Atit de poetic s-a simtit printre rinduri cum s-au iubit doi oameni, fara cuvinte, legati de un alt semantism, superior (cel al inimii, desigur), incit mi-am recapatat increderea ca mai exista iubiri povestite si traite altfel. Mi-am recapatat increderea ca mai sint, ascunsi bine, scriitori atit de buni incit redau sensul acestei arte numita literatura.
Astfel am ales intr-o zi Iubire pe o insula blestemata de Albert-Vasquez Figueroa. Nu va speriati de titlu, desi tinde sa sune cliseistic si siropos. Indraznesc sa afirm ca ce va recomand nu e chiar un roman de dragoste, ci o lectura exotica, o carte de aventura, presarata cu un strop de sentiment. Am simtit, citind aceasta carte, ca sint extrasa subtil din viata mea si asezata cu grija in alta lume. Atit de nuantat (fara sa cada in plictiseala lingvistica) este descris modul cum traiesc, ca intr-un paradis natural, citiva bastinasi din Insulele Canare si cum au venit oamenii civilizati peste ei, incit nici o secunda nu m-am indoit ca fac si eu parte din poveste. Atit de poetic s-a simtit printre rinduri cum s-au iubit doi oameni, fara cuvinte, legati de un alt semantism, superior (cel al inimii, desigur), incit mi-am recapatat increderea ca mai exista iubiri povestite si traite altfel. Mi-am recapatat increderea ca mai sint, ascunsi bine, scriitori atit de buni incit redau sensul acestei arte numita literatura.