pe vasilegogea.wordpress.com

Nu am de gind in nici un caz sa rescriu cele trei critici kantiene. Desi mi-ar placea ca volumele mele sa faca o suita, un legato, cum voia Noica. [...] Totul se explica, fireste, printr-o pasiune destul de obisnuita cindva: lectura. Sint, desigur, un cititor ipocrit, imi place sa citesc (cu toate ca bucuria lecturii e tot mai rara) si, mai ales, imi place sa observ cum au citit exegetii de dinaintea mea. Ma uit adesea peste umarul lor cu invidie. Si-mi mai place un lucru. Sa confrunt lecturile lor. Le pun laolalta, cum fac uneori in Breviarul sceptic, si constat diferente ca de la cer la pamint. De unde provin aceste diferente? Ramine sa cercetam. Asadar, daca in Porunca lui rabbi Akiba comentam ceremonialul lecturii, locurile, posturile, anotimpurile ei, in Breviarul sceptic m-a interesat indeosebi multiplicitatea rezultatelor, adica interpretarile (literale, alegorice, morale etc.).