Coreea de Nord este un loc in care chiar nu vrei sa traiesti. Nu am intilnit asa ceva niciodata si tineti cont de faptul ca am petrecut timp in zone de conflict, am asistat la scene terifiante de-a lungul timpului, insa daca ar fi sa aleg intre a locui cu familia in Coreea de Nord si a trai intr-o pestera din Afghanistan, unde as fi nevoit sa-mi apar familia cu un Kalashnikov, as alege fara sa clipesc pestera. E ireal. Oamenii din Coreea de Nord sint niste robotei, care nu au posibilitatea de a alege absolut nimic, totul li se ofera de la stat. Oamenii mor de foame, blocurile uriase cu apartamente zac nelocuite – dar cu luminile aprinse noaptea, pentru a da impresia ca sint locuite, localnicii nu au curaj sa se uite spre un strain, stiind ca vor avea probleme... in fine, e un peisaj gri, sinistru, pe care cred ca orice roman care a prins evenimentele din 89 l-ar intelege, odata povestit.
