in Observator cultural, nr. 653

Pelicula fiecarei zile surprinde inevitabil fel si fel de surisuri cu subintelesuri oculte ori priviri mirobolante, incarcate cu promisiuni himerice. Viata e grea si interpretabila, iar literatura... ce sa mai vorbim! Numai scriitorii stiu cite carti n-au avut parte de acele intilniri pline de intelegere, sau cel putin de acea intelegere la care spera autorul. Si cite drame nu s-au ridicat in spatiul cavitar dintre „intentia autorului” si interpretarile simpl(ist)e ori suspect de pedante ale exegetilor! Si tocmai despre aceste inefabile (im)posibilitati scrie Valeriu Gherghel in cea mai recenta carte a sa – Breviarul sceptic. Si alte eseuri despre simplitate.
Si o face asezat la mijloc de extreme, intre principiul simplitatii (cel fara de prestigiu!) si principiul suplimentarii, cu viziunea „grea” oferita de filozofie, imblinzita de umor si ironie, dar si cu trairea aceea pe care numai indragostitii autentici de literatura o pot da din suflet in suflet. Sau din minte in minte. Si o mai face si cu scepticism, bineinteles, singura atitudine fecunda! Interpretarile subtile, coerente, inedite si in plus pigmentate cu placerea paradoxurilor polemic-jucause fac din Breviarul sceptic. Si alte eseuri despre simplitate un volum esential in domeniul hermeneuticii.