in Familia, nr. 10

Aparenta de obiectivitate a relatarilor memorialistice ale lui Ion Ianosi, constanta pe parcursul celor peste 800 de pagini ale cartii, nu trebuie insa sa insele. Stradania de a surprinde in mod onest, fara partipris-uri, chipul – si chipurile – unei epoci e evidenta si laudabila, dar subiectivitatea e, fatalmente, inevitabila. Lecturind acest enorm conglomerat de relatari factuale, foarte rar insotite de judecati, de interpretari personale, imaginea care ni se iveste in minte este cea a tavalugului inexorabil al istoriei care, daca nu intotdeauna reuseste sa striveasca destine, cel putin le limiteaza drastic optiunile. Imprejurarile in pofida seninatatii si aparentei detasari cu care memorialistul aflat la senectute isi relateaza viata, Internationala mea este marturia unui destin aflat sub semnul tragic al istoriei.