in Ateneu, nr. 9

O constanta a operelor lui George Balaita, observata si punctata de cei care s-au aplecat asupra textelor sale, este caracterul lor ludic. Autorul, prin vocea scribului, glumeste cu orice pentru ca stie ca totul este supus lui. Afirmatia lui Nicolae Manolescu despre caracterul demonic al naratorului prezent in proza scriitorului bacauan, acel „demon jucaus“ care-i guverneazã romanele, este justificata deoarece autorul simte ca poate crea sau distruge dupa bunul plac, pentru ca e stapinul si asprimea lui trebuie tintita spre vreun obiect.
Atitudinea postmoderna a autorului, care se insereaza in text pentru a putea sta de vorba cu propria creatie face parte din arsenalul ludicului scriiturii. Pentru scriitor, naratorul este parte a unei trupe ambulante care ravaseste lumea in cautarea unor subiecte care sa merite interesul.