in Cultura, nr. 18

Cain, ultimul roman scris de Saramago, este o opera stralucitoare, care isi provoaca cititorul la fiecare pagina parcursa, atit prin viziune, cit si prin stil. Saramago recreeaza miturile biblice, reinviind una dintre cele mai controversate figuri ale Vechiului Testament: Cain, personaj ce repune in discutie, dintr-o perspectiva sceptic-ireverentioasa, relatia nicicind lamurita dintre umanitate si divinitate. (...) Cu o ironie devastatoare, construita inteligent, cu un umor usor cinic si cu o dispozitie ludica magistrala, autorul portughez deconstruieste, pe un ton dezinhibat, numeroase sabloane biblice, pastrind in acelasi timp, fundamentul.
Cain ramine o proza fastuoasa, o dovada in plus a geniului lui Jose Saramago care se pricepe de minune sa reinvie culori incremenite in pete. Desi balanta inclina catre umanitate, autoironia hitra a naratorului are drept urmare asumarea relativitatii, a imposibilitatii de a face definitiv lumina „din motive pe care nu ne sta in putere sa le elucidam noi, simpli repovestitori de istorii stravechi ce sintem, trecind continuu de la cea mai ingenua candoare la cel mai hotarit scepticism”.