in Arges, nr. 10

Marguerite Yourcenar (1903-1987) nu-i doar o romanciera exceptionala, ci si o nuvelista maiastra. Ni se ofera prilejul de a lua cunostinta de maiestria-i narativa citind volumul Ca o apa care curge (tradus de Laurentiu Zoicas si publicat de Polirom in 2012), excelenta impletire de austeritate si voluptate, de visare si traumatizare, de tandrete si brutalitate. In cuprinsul sau, autoarea isi da silinta sa construiasca o lume fictionala de o specificitate inconfundabila, sa-si valorifice din plin robustul simt al naratiei, sa construiasca unele personaje memorabile, sa ne plimbe prin meandrele istoriei renascentiste, sa ne aduca in prim plan narativ tensiunile dintre zonele nordice (de o sobrietate greu suportabila) si regiunile sudice (de o expansivitate agreabila), sa ne desfete si, totodata, sa ne educe intru sesizarea acelor forme de existenta care nu se grabesc sa iasa cu una cu doua la iveala, ci prefera sa bata in retragere.