in Ziarul de duminica

O carte in care scriitoarea insasi ca alter-ego, soldatul american ca personaj fictiv corespondeaza si corespondenta lor este pretextul pentru observatii despre ce inseamna scrisul si cititul, ca si complicata relatie dintre actantii in actul comunicarii din spatiul literaturii. Cit despre escrocul si misticul fara credinta care zac in fiecare scriitor, si ei o obsedeaza pe Amélie Nothomb, caci reflecta ambivalenta conditiei scriitorului, mai ales cind are succes. El ajunge sa se intrebe daca merita succesul, daca s-a oferit pe sine cititorului in carte sau a recurs la conventii ce realizeaza o constructie de natura spirituala. Exista si o incredere netarmurita in fiinta artistului, care crede in arta cu acelasi fanatism pe care il are misticul fata de religie.