in Catavencii

Grossman n-o ia nici pe drumul batatorit al realismului socialist, chiar daca in anii ‘30 e de partea regimului. Impresionant in cartea asta e sa vezi, de la o povestire la alta, cum Grossman, care s-a luptat sa publice in Pravda – si a izbutit! – si care a fost trimis de Stalin corespondent de presa pe front, isi pierde increderea in puterea sovietica: devine sceptic si in cele din urma disident, fara sa se desparta insa de ideile lui de stinga. Intr-o povestire, Grossman mai crede ca arestarile si deportarile in gulag pot avea si deznodamint fericit. Mai tirziu isi da seama ca mecanismul comunist de tocat destine brevetat de Lenin si dus la perfectiune de Stalin nu e cu nimic mai prejos decit metodele nazistilor.