in danboeriu.wordpress.com

Dupa funambulesc-grotescul Irezistibil, Dan Coman isi surprinde cititorii cu o carte aflata la granita dintre genuri. Nu foarte usor incadrabil din punct de vedere stilistic, Parohia continua intr-o maniera proaspata traditia recenta a romanelor romanesti care prezinta, in variante subiectiv-apocaliptice ori obiectiv-analitice, un univers rural aflat intr-o fatala descompunere.
In Parohia, satul nu e locul privilegiat al sentimentelor pure ori al senzatiilor primordiale, ci mai degraba un pretext scenografic pentru zugravirea micro-realitatilor intr-un regim al nebuniei complete. Motivele secrete ale acestei demente colective pot fi gasite fie in totalitarismul care bintuie peste tot (...), fie intr-o debila raportare a eroilor principali la viata in sine, la structura ei uniforma, la inerentele ei legi. Vorbim, adica, despre un soi de anarhie primitiva, grefata pe o inconstanta etica generala.