in Suplimentul de cultura, nr. 349

Deplasarea spre rosu, un titlu care te poate duce cu gindul la transformarea unei societati din democratica intr-una totalitara (nici vorba de asa ceva, „rosu” aici avind sensul de interzis, semnificant al acelui teritoriu, simbolic, evident, pe care e bine sa nu pasesti), vine ca o confirmare, daca mai era nevoie, a puterii creatoare a autorului care demonstreaza inca o data o vadita curiozitate pentru acele poteci ale vietii (si ale scrisului) mai putin umblate.
Pe rind, o cronica de moravuri a societatii romanesti comuniste si postcomuniste, un roman epistolar, psihologic si de mister, Deplasarea spre rosu are toate ingredientele necesare pentru a asigura cititorului o lectura captivanta: suspans, erotism, mister, drama, evitind cu pricepere aura senzationalista care ar putea aparea in prezenta celor de mai sus.