Daca Pacientul englez poate fi privit drept o continuare la In pielea unui leu, tot asa Masa pisicii poate fi vazuta drept un fel de continuare a lui Running in the Family, chiar daca aceasta din urma e mai degraba o relatare semi-fictionalizata a copilariei scriitorului in Sri-Lanka, iar prima se doreste a fi un demers exclusiv fictional. Totusi, in 1954, scriitorul, in virsta de unsprezece ani, virsta pe care o are si naratorul romanului de fata, a plecat din Colombo, la bordul unui vapor cu destinatia Anglia, unde a fost asteptat de mama sa, numai de mama caci parintii divortasera, iar tatal ramasese in Ceylon. Mai mult decit atit, numele naratorului din Masa pisicii e tot Michael, iar ocupatia sa ulterioara este aceeasi cu a scriitorului Ondaatje. Asemanarile, ca si deosebirile dintre realitate si fictiune nu trebuie sa ne mire, ele au coabitat armonios in aproape toate scrierile lui Ondaatje, la fel cum lirismul poetului Ondaatje s-a imbinat armonios cu naratiunea prozatorului cu acelasi nume. Nu trebuie sa ne mire si, as adauga, nici sa ne intereseze prea mult, farmecul si forta romanului neavind nimic de-a face cu apropierea sau departarea lui de elementul autobiografic.