in revista Historia, nr. 111

Autorii prezenti in carte analizeaza concepte precum omul politic, democratie, Europa, neam, natiune, totalitarism, tranzitie, cenzura, manipulare sau libertate de expresie. „Contributiile fiecaruia vizeaza dezvaluirea trecutului si prezentului Romaniei, identificarea limbajelor ce au prefatat ori au urmat cele mai relevante fapte politice, dezvoltarea perspectivelor alternative asupra culturii romane prin includerea relatiei dintre elite si mase si prin reflectia novatoare asupra neterminatei modernizari sociale si statale”, explica cei doi editori coordonatori. Semnatarii articolelor pun accent pe „fatetele necunoscute” ale politicii Romaniei moderne: cum au luat nastere constiinta nationala romaneasca si statul roman si ce anume s-a facut sau nu s-a facut in beneficiul europenizarii Romaniei de la 1859 si pina astazi. Victor Neumann vine cu o intrebare interesanta: „Este utila rescrierea istoriei Romaniei?” Reputatul istoric raspunde: „Dupa doua regimuri totalitare – care au folosit cunostintele despre trecut in favoarea ideologiilor lor extremiste –, rescrierea istoriei Romaniei devine obligatorie (…). Schimbarea politica majora – trecerea de la discursul monologal-totalitar la cel dialogal-democratic – pretinde innoirea limbajelor, necesitind repere culturale si de gindire politica alternative si distantarea de comportamentele epocilor anterioare”.