in Romania literara, nr. 42

Romanul marcheaza o evolutie in proza lui Lucian Dan Teodorovici si este, ca story cu valoare documentara, o carte importanta, de posibil succes, inclusiv international.
Punctul forte al amplei constructii epice il reprezinta oglinda realista si dramatica a vietii din inchisorile comuniste, cu toate ororile aferente (v. si rapelurile la „fenomenul Pitesti”), dar si a raporturilor, nu intotdeauna previzibile, intre tortionari si victime. Teodorovici are inteligenta de a crea personaje complexe, din lumini si umbre, caci exponentii Puterii politienesti sint adesea atinsi de slabiciuni si sentimente improprii pozitiei lor (o viziune nemaniheista asupra trecutului, cam ca in filmul german Vietile altora, in regia lui Florian Henckel von Donnersmarck).