in Observator cultural, nr. 589

Pentru autor, lumea mica si lumea mai mare sint de vazut, de cunoscut, de gindit. Mintea lui se plimba, zaboveste, se rataceste in tot felul de lumi, mai apropiate sau mai indepartate. Pentru el ramin mereu prezente intrebarile: Ce face un psiholog? Cum se uita, sau cum ar trebui el sa se uite la lume?
Adrian Neculau porneste de la „gindirea sociala” si pleaca mai departe, pentru a ajunge la gindirea cotidianului, la framintarea in cotidian a gindirii sociale. Astfel, vedem ca el intra in lumea noastra si a lui ca intr-un bazar, un bazar ca un stup, in care zumzaie albinele, unul plin de miscari, de interactiuni, de ginduri, impresii, actiuni, idei, mode, contagiuni, certitudini si incertitudini, fantasme asumate si cite si mai cite altele. Adrian Neculau se vrea profan, insa nu poate fi unul; ceea ce face exprima efortul lui de a lua viata asa cum este ea.