in Observator cultural, nr. 588

Dintre prozatorii care au debutat si s-au afirmat in ultimul deceniu, Doina Rusti are probabil cea mai mare mobilitate de formula, asociata cu o productivitate pe masura. Personajul principal feminin, care poarta numele Licia fiindca, la nastere, i s-a gresit cu o litera cel real, vorbeste intruna de un enigmatic Aurelius: o referinta pe care deocamdata o gestioneaza de una singura. Ea va vorbi despre o „marca Aurelius”, proiectind-o obsesiv asupra tuturor barbatilor carora n-a putut sa le reziste ca femeie. Fata lui Aurelius devine omniprezenta, iar „otrava” lui e diseminata in mai toate relatiile pe care a incercat sa si le faca biata Licia.
In mod vadit, Doina Rusti si-a propus aici un roman fara „mize mari”, de citit insa cu placere. Pe alocuri, Patru barbati plus Aurelius cade in configuratia produselor din gama chick-lit: problemele de zi cu zi ale unei tipe de gasca, dar fara noroc, sint insirate intr-o scriitura agreabila. Dar compozitia este mult mai elaborata la Doina Rusti. Aparent fara pretentii, romanul le are.