in Observator cultural, nr. 580

Bogdan Murgescu a acceptat provocarea si, trecind de la cercetarea originilor inapoierii la tentativa de a sesiza modul in care s-au acumulat decalajele economice, a redimensionat si reformulat propriile obiective, dind apoi la iveala o provocatoare explorare secventiala a trecutului. Intervalul de cinci secole pe care il frecventeaza se datoreaza situarii inceputului primei modernitati – sau a modernitatii „timpurii” (early, cum i s-a spus in spatiul cultural anglo-saxon) – in consonanta cu estimarea conventionala a depasirii medievalitatii dupa caderea Constantinopolului sub turci (1453) si descoperirea Lumii Noi (1492). Informat, bine pregatit metodologic si indraznet in decupajele tematice si de angulatie auctoriala, universitarul bucurestean si-a faurit deja un profil profesional inconfundabil. Ceea ce izbuteste Bogdan Murgescu este, intr-adevar, meritoriu.