in Romania literara, nr. 23

Marta Petreu este o scriitoare din ce in ce mai citita si mai mult discutata. Cu orice carte care ii apare stirneste interes si nu o data controverse. Produce si surprize. Poeta, eseista, cercetatoarea erudita de probleme, cu largi deschideri catre istorie si filozofie, vine acum cu acest roman de familie si de lume ardeleneasca.
Autoarea se confeseaza, intr-adevar, isi marturiseste framintarile, suferintele, slabiciunile, deprimarile, cu sinceritate deplina si cu amaraciune, o fiinta mereu contrariata de ceea ce i se intimpla, si in rau si in bine, primind citeodata necazurile cu umor. Dar nu e vorba numai despre sine in carte si nici macar in primul rind despre sine. Ea este un martor – un martor dinauntru, dar un martor. Dincolo de ea este lumea cu tot ce o compune, cu ceilalti oameni, cu institutii, cu moravuri, cu conflicte, cu felul propriu de a vorbi, o lume (sau un fragment de lume) pe care proza noastra nu stiu sa o mai fi infatisat. Originalitatea viziunii e fara dubiu si sta in multe. Pe o latura importanta a sa, Acasa, pe Cimpia Armaghedonului este si roman social, o carte complexa.