in Dilemateca nr. 61

La fel ca magistrul sau Mircea Eliade, I.P. Culianu a descoperit de timpuriu puterea de atractie a cimpurilor magnetice ale misterului si magiei. Fratele Elis, cum i se mai spunea in cercul restrins al prietenilor din facultate, avea ceva de „mag modern”, initiat in teoriile de granita ale fizicii, dar si in arcanele stiintelor oculte, intre care astrologia ocupa un loc important. Mitul vietii sale a fost magia, cum remarca H.-R. Patapievici: „Acestui subiect i s-au datorat originalitatea... succesul si... intr-un fel enigmatic... moartea.” De la primele pagini patrundem in universul magic al viziunilor premonitorii. Care este, totusi, mesajul? Il gasim in prima fraza a capitolului XIX (19!), intitulat „Viata dupa viata”: „Daca mai era nevoie de vreo dovada ca murisem, atunci ea mi-a fost furnizata cind m-am trezit la poalele unui magnific Munte de Lumina.”