Observator cultural

Tinarul autor al anului 2004 e un poet al cetatii, un zoon politikon veritabil, autoironic - de cele mai multe ori -, dar asta tine de constiinta postmoderna si intra intr-o alta discutie... Pe bucati mici, Lucian Dan Teodorovici exceleaza, struneste perfect textul care arata ca o miniatura cu proportii desavirsite. E textul perfect, usor de citit in grabite(le) peripluri bibliologice postmoderne, pliat perfect peste haina realista pentru cei care au ochi s-o vada. Ca modele detectabile, primul care mi-a venit in minte a fost Daniil Harms, cu care prozatorul iesean, daca nu are filiatii constiente, imparte aceeasi finete relaxata a amanuntului absurd care dinamiteaza un text concentrat, scris cu umor si ironie. Ambii au capacitatea de a reda, sintetic, anacolutul existential, fractura dintre veridic si verosimil.