in Contemporanul nr. 2

Jose Saramago este unul din cei zece scriitori la care pot reveni oricind sigura ca voi mai afla ceva despre mine, despre om, despre lumea vorbelor lui. Pentru Memorialul de la Mafra (ii spun in continuare asa, sub acest titlu l-am descoperit si asa ramine pentru mine) isi alegea un motto din Marguerite Yourcenar, recunoscind singur seducatorul amestec de eruditie si magie turnat in pagina. Ironia secondata de lirism se petrece la el in absenta totala a inocentei, dar si prin mimarea inocentei careia ii sint iertate indiscretia si impudoarea. Incarcatura baroca a frazei inlesneste, in jocul ambiguitatii, accesul prin realitate la irealitate „odata plasmuite, istoriile ajung sa fie mai adevarate decit intimplarile adevarate pe care le povestesc.”