Memorabile, cu adevarat, sint paginile in care personajele <>. Romanul culmineaza intr-o glosolalie asurzitoare, in crisma <>, unde barbatii dondanesc precum catihetii lui Creanga din Falticeni. Un covor autentic de replici usturatoare si inventive, bine aduse din condei, pe care se deseneaza proiecte fantastice, cu averi facute pe seama <> de occidentali, e tesut de limbile ascutite, dezmortite de alcool, care se intrec, care mai de care, sa intepe si sa se lase, cit mai greu, intepate. Capitolul e remarcabil, e un alambic de zvonuri, un laborator sociologic pus la punct cu un remarcabil talent literar. Asezat in centrul cartii, experimentul (para, meta si transliterar!) confera romanului valoare si sens.