Cu toate ca aparuta in seria „Fiction Ltd.” a editurii Polirom (Iasi, 2010) cartea e, mai curind, una de memorii, in cel mai bun caz de autofictiune. O marturie pretioasa, un exercitiu de memorie, adesea dureros, mereu sincer, deloc patetic, despre formarea unui tinar in contextul neprietenos al anilor `50, anii obsedantului deceniu, ani in care a fi descendentul, fiul unui intelectual, a nutri preocupari intelectuale putea reprezenta un fapt periculos, un cap de acuzare, o ocazie pentru o executie sumara intr-o sedinta de UTM, in care agenti perfecti ai logogratiilor populare, cum numeste Czeslaw Milosz, in celebra sa Gindire captiva, statele comuniste, ii demascau scurt pe cei deveniti indezirabili, carora pe neasteptate li se fringeau aspiratiile, destinul, daca nu cumva chiar viata.