In 1935, in momentul publicarii volumului
Dealurile verzi ale Africii, Ernest Hemingway avea o reputatie literara de invidiat. Publicase deja doua romane importante,
The Sun Also Rises (1926) si
A Farewell to Arms (1929), si trei colectii de proza scurta. Cu putin timp inainte, scrisese un alt volum non-fiction, Death in the Afternoon, dovada ca, la inceputul anilor ’30, scriitorul american se afla in plina perioada de experiment cu aceasta forma noua, apropiata de jurnalism. Este momentul in care adopta un cod estetic nou, incercind sa scrie o literature cit mai fidela realitatii vietii personale. [...]
Pariul lui Hemingway este acela de a stabili daca forma dealurilor vazute sau mirosul animalului sacrificat pot fi (re)prezentate intr-o maniera atit de fidela realitatii incit sa poata rivaliza cu o lucrare a imaginatiei. El este preocupat pina la obsesie de felul in care propria subiectivitate modeleaza diferitele experiente reale din viata sa.