in Observator cultural

Biografia lui George Orwell scoate la iveala un cu totul alt tip de om decit pare la prima vedere. Actualele jurnale (traducere cursiva si eleganta de Vali Florescu – realmente stilist de marca, printre altele) devoaleaza aplecarea omului Eric Arthur Blair (cum era el in acte) catre injustitia sociala. Pentru umanitatea marunta din preajma, pentru dreptate si adevar, pentru o etica angajata ce l-ar arunca direct in bratele stingii. Doar ca experienta lui de luptator antifascist in Razboiul Civil din Spania nu-i altereaza luciditatea si-l face sa denunte toate formele de totalitarism. De orice fel ar fi ele. Multele amanunte adunate in paginile acestor confesiuni abrupte sint legate de soarta celor «umiliti si obiditi», care populeaza nu doar literatura rusa, dar o intreaga umanitate. Britanica, asiatica, de orice fel ar fi si pe unde se va mai gasi suferinta. Gasim multe similitudini cu Panait Istrati – mai ales ca au fost cumva contemporani –, nu doar biografice, ci si medicale, amoroase, ideologice, ale unor oameni care nu adera la nimic (formula e a lui Panait Istrati). Ambii mor relativ tineri, in plin tumult creator si la fel de dezamagiti de soarta ideologiilor. De dreapta sau de stinga. Realmente o mare surpriza aceste Jurnale, dar si un indemn de a reciti cartile lui Orwell si printr-o alta grila decit cea strict ideologica. Lumea lui Dickens si Orwell exista si astazi. Chiar daca God Save The Queen se cinta la fel de elegant la Palatul Buckingham sau se racneste la fel de tare pe Wembley.