Cusurul acestui volum-florilegiu este eclectismul naucitor, care poate lasa o senzatie incerta de lectura unui cititor nefamiliarizat cu opera savantului: al doilea volum din Studii romanesti aduna, pe de o parte, «reconstituiri in domeniul mitologiei romanesti» (sectiunea intitulata Soarele si Luna) si, pe de alta parte, texte dedicate unor personalitati ale exilului (Eliade, Cioran, Monica Lovinescu) sau unor personaje din cultura romana, marginalizate pe nedrept (Dan Laurentiu, Mircea Ciobanu, Mihai Ursachi). Aceasta a doua sectiune are un titlu – Otravurile admiratiei – ce tradeaza, in fond, «metoda» eseistului: ca si in cazul lui Cioran, lauda lui Culianu «e mai intotdeauna otravita», admiratia e dublata constant de «veninul» analizei obiective. Poate cu exceptia unor rinduri uniform elogioase la adresa maestrului Eliade, plauzibil garnisite cu argumente textuale, dar vizibil subiective, textele «publicistice» (conferint e, «pastile» radiofonice sau simple articole) adunate in acest volum au o oarecare componenta polemica. Si, in afara de eseul «Realitatea vrajitoriei» – inclus de autor in Eros si magie in Renastere. 1484 –, toate aceste texte sint pentru prima oara tiparite intr-un volum.
