in Dilemateca

Daca mai era nevoie de inca o recomandare pentru Pastorala americana a lui Philip Roth, nu cunosc ceva mai expresiv decit acest virtej de idei din eseul Adrianei Babeti («Viata ca o ma- Nusa», din Suplimentul de cultura de la Iasi, nr. 272 din 8 mai 2010): «...pe mine m-a lucrat la fibra, destramator, ceva dincolo de locuri si ani, atit de adinc omenesc, incit de citeva zile ma tot intreb unde a dat chics generatia mea saisoptista, cu imensele ei iluzii si naivitati, cind hipioti, cind mici burghezi in comunism, dar cu grija de a nu ne lasa inghititi de rahatul din jur...». si – cum scrie tot Adriana Babeti – «daca nu mi-ar fi frica de vorbe, as zice chiar ca e o capodopera». Textul ei rascolitor ne da curajul sa numim Pastorala chiar asa.