in Dilemateca

A. P. Cehov scruteaza peisajul rusesc si reda in pagina exact acele detalii capabile sa-ti ofere bogatia de senzatii a intregului. Descrie corsetul unei femei ori scapararea unui chibrit si obtine un personaj inainte ca acesta sa vorbeasca. Te face sa fii atent la caderea fulgilor de nea, iar tu intelegi ca vezi Moscova sau Petersburg-ul prin ochii unui calator incotosmanat dintr-o sanie. Mai mult, ordonarea cronologica a textelor din acest superb volum iti ingaduie sa surprinzi atit diversele maniere ale prozatorului de a testa limitele artei, dar mai cu seama spectrul unei tristeti din ce in ce mai accentuate cu trecerea timpului si sonoritatea tot mai distincta a unui ton deopotriva ferm si tandru, insa niciodata didactic.

Vladimir Nabokov spunea despre Cehov ca a scris carti triste pentru oameni cu simtul umorului. Nu mai am nimic de adaugat.