in Academia Catavencu

Chiar si cei ce spun despre Saramago ca nu e decit un batrin stalinist acrit, care nu mai stie pe ce lume traieste, accepta – e adevarat, cu parere de rau! – ca e si un mare scriitor. Portughezii piosi n-au ochi sa-l vada pe Saramago nici dupa ce a luat Premiul Nobel, dar se inghesuie sa cumpere cartile blasfemiatoare ale acestui ateu pentru care Biblia e «un manual de proaste moravuri». Totusi, fata de, sa zicem, Evanghelia dupa Isus Cristos, romanul cu care Saramago a scandalizat lumea catolica si guvernul portughez, Calatoria elefantului pare cartea unui cirtitor moderat care se multumeste sa puna la indoiala, pe ici, pe colo, cite o dogma crestina si cite o minune bisericeasca. [...] Cu aerul ca evoca istorica expeditie per pedes a impunatorului cadou regal, Saramago ia peste piciorul pachidermului si trecutul relatiilor dintre portughezi si austrieci, si Uniunea Europeana de azi, si razboiul papistasilor cu luteranii, si ecumenismul, si politica echilibrului de forte, intr-un captivant si plin de umor du-te-vino prin timp. Toate astea intr-un roman in care autorul insusi priveste lucrurile de la inaltimea lui Solomon si baga de seama ca din secolul 16 incoace nici omenirea, nici elefantii nu s-au schimbat prea tare.