Nu o confesiune perceputa ca «gen al genurilor», ca la Rousseau, cotropita de narcisism si angajata in oglindiri si siretlicuri «de poza» succesive, ci, cumva, ca o vedere estompata prin discretie, delicatete si buna-cuviinta, asupra propriei persoane si asupra lumii traite. O interogatie asupra maternitatii si complexelor raporturi dintre mama si odrasla sa, din care discretia nu exclude niciodata franchetea si in care priceperea psihologului de profesie pune cuvenitul punct pe i in verbul «a fi».

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri