in Evenimentul zilei

Am aflat, prin intermediul unui prieten, ca Jose Luis Peixoto, un autor portughez de virsta mea, isi dorea foarte mult sa fie tradus in romaneste si incerca sa gaseasca un traducator interesat. Am fost curioasa si am citit doua carti de-ale lui, care m-au impresionat. Ulterior, aveam sa o traduc pe una dintre ele, Nici o privire. Intre momentul in care am decis sa traduc din Peixoto si momentul in care editura Polirom s-a aratat interesata de publicarea traducerii au trecut trei sau patru ani. Inainte sa termin Nici o privire (pe care o incepusem doar de dragul de a o traduce, fara sa stiu daca avea sa fie publicata) am tradus insa Orasul Domnului, un roman brazilian pe care s-a bazat filmul care la noi s-a tradus Orasul Zeilor si care e unul dintre filmele mele preferate. Acest gen de munca este pentru mine o framintare continua, bucurie si teama, nervi, oboseala, satisfactie, frustrare, de toate. Mi se pare ca e cel mai important lucru pe care l-am facut pina acum. Vi-l recomand din toata inima pe Peixoto. De altfel, pe linga romanul Nici o privire, care a aparut la Polirom in 2009, va aparea al doilea roman tradus, Cimitirul de piane, in vara aceasta. Sper ca si acesta din urma sa fie la fel de apreciat ca primul publicat.