Bizarerie, bovarism, capriciu. Sint cuvintele care imi vin in minte dupa lectura celor zece povestiri din volumul Cinema al lui Angelo Mitchievici. Altora s-ar putea sa le vina in minte alte vocabule: rafinament, autenticitate, scriitura de exceptie. Bizareria (nu neaparat conotata negativ), este a formulei, bovarismul – al personajelor; capriciul – chiar al autorului. Cartea ar fi trebuit sa apara mai demult, in urma cu zece (daca nu cincisprezece) ani, dar autorul a amanat excesiv publicarea prozelor sale de junete, probabil in ideea de a le adduce cit mai aproape de o relativa perfectiune stilistica. Judecata, fara indoiala, responsabila, pentru care Angelo Mitchievici trebuie apreciat.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri