Am reusit sa cunosc prin aceasta vizita lumea araba din interiorul ei. Am facut cinci calatorii catre aceasta prietena, Suzanne, in intervalul 2007-2009. Ma duceam pe alt continent la o persoana pe care o vedeam a doua oara in viata, spre stupefactia tuturor cunoscutilor mei. Dar era un impuls atit de puternic incit nu m-am temut nici o clipa. Povestea de dragoste in febra careia am trait ca oaspete este realitatea unuia dintre fiii acestei femei, care voia sa aduca in casa o femeie europeana care urma sa ii devina sotie. Parintii, fiind atit de educati si de instruiti, nu au refuzat nici o clipa sa o primeasca, dar in sufletul lor simteau frisonul si spaima ca acel mariaj nu avea sa mearga. Iar Suzanne a comentat cu mine permanent aceasta tresarire a sa ca baiatul ei nu va fi fericit pentru ca toate precedentele mariajelor mixte fusesera esuate. Parintii se temeau foarte mult de aceasta posibilitate, ca pasiunea aceasta extraordinara ar putea fi stinsa brusc de o incompatibilitate intre doua lumi. In siajul acestei povesti am inceput sa scriu, frapata si de pitorescul, de parfumul acestei lumi. M-a uimit si pofta de viata a acestor oameni, pe care eu o pierdusem. Mi-am dat seama ca, in ultimii ani, si ca persoana civila, si ca autor, si ca jurnalist, indiferent din ce unghi priveam lucrurile, uitasem aproape sa gust, sa miros, sa constat, sa admir, sa ma bucur. Ei faceau asta intr-un mod absolut firesc.