E un roman placut, ce amesteca intr-o poveste orientala de tip Halima genuri populare – aventuri, amoruri, epopee comica, fresca istorica – fiind in acelasi timp si o fabula cu bataie spre contemporaneitate. Caci «morala» ei ne spune ca intre Orient si Occident, in ciuda aparentei prapastii, exista legaturi profunde. Actiunea se petrece in secolul al XVI-lea, iar eroii isi incruciseaza drumurile intre Florenta renascentista a familiei Medicis si a lui Machiavelli si India Mogulilor, condusa de Jalaluddin Muhammad Akbar. Marele Mogul e un musulman liberal si deschis la minte, un oriental sedus de occident. Acest personaj complex intruchipeaza ideile romancierului cu privire la descoperirea reciproca a culturilor, la modul cum lumi atat de diferite se pot intalni si influenta una pe alta. Alt personaj principal, pe langa imparatul Akbar, este calatorul florentin Niccolo Vespucci, pretins fiu al printesei Qara Kz, urmasa in linie directa a lui Gingis Han. Ea e «seducatoarea din Florenta», cea care face drumul invers, din India in Europa, unde frumusetea ei trezeste pasiuni irezistibile. Niccolo ii spune imparatului Akbar o poveste ce se deschide spre alte si alte istorii in jurul fascinantei printese invaluite in parfumurile si culorile Orientului. Prin intermediul dublei perspective, a aventurierului florentin si a printesei mongole, Salman Rushdie reitereaza o tema majora a intregii sale opere, cea a dialogului Est-Vest, fie si prin exotismul oriental ca reflex oniric al gandirii occidentale, si invers. «Noi suntem visul lor si ei sint visul nostru», spune unul din personajele romanului care, desi cel mai «usor» si destinat succesului de public din tot ce a scris pana acum Rushdie, are o forta a imaginarului, o magie incantatoare. Caci adevaratul seducator, prin arta de a povesti, e Rushdie insusi.